Wanted! Umanitatea...

tot timpul trebuie sa ne uitam peste umar. niciodata nu putem avea incredere deplina in cineva, nu se stie cand ne va injunghia pe la spate. mintim.inselam.rapim.suntem frustrati de intamplarile vietii. suntem atat de preocupati de ele incat uitam cum e sa iubim, sa ne bucuram de compania fiecaruia, sa savuram micile bucurii ale vietii. da!ele exista!nu stim noi cum sa facem sa ne dam jos ochelarii de soare si sa vedem lumina zilei, sa o apreciem. nu stim sa apreciem ce avem langa noi. nu stim sa apreciem ce ne este dat. toate astea le inveti din serialele de la TV. cat de rai si razbunatori pot fi oamenii. dar nimeni nu te invata cum sa le anticipezi, cum sa te feresti... stai in colt neputincios si te uiti cum jobul si un apartament nou pot lua pe cineva de langa tine. te uita. uita sa mai sune. te uiti disperat cum o alta persoana isi gaseste sufletul pereche si nu mai stie ce inseamna a da un telefon. stai in spate si te uiti cum prietenii de o viata plecati in tari straine nu mai stiu sa lase un offline pe mess sau pe facebook. dar e bine, ca va stiti de peste 10 ani...ne stim...te uiti cum singura persoana de langa tine cauta alte persoane cu alte pespective decat ale tale, de cacat. si-ti este frica sa nu pierzi acea singura persoana ramasa in viata ta incat tragi si cu dintii de absolut orice te mai leaga de ea...dar aluneca...nu mai pot tine... ce-ti mai ramane de facut...?ce ai facut pana acuma...stai in spate...te afunzi...te pierzi...nu ai viata cotidiana, nu ai un apartament nou, nu ai sufletul pereche, nu mai ai nici prieteni...nu mai ai nimic... te afunzi si te deslegi de ei...